Despre noi
Casa Ghincea
„Calitatea nu este niciodată un accident, este întotdeauna rezultatul unui efort inteligent.”
Gabi și Mariana Luis Ghincea
„Calitatea nu este niciodată un accident, este întotdeauna rezultatul unui efort inteligent.”
Gabi și Mariana Luis Ghincea
Ospăț boieresc și suflet oltenesc în inima Craiovei
La Casa Ghincea, mâncarea bună nu este doar o promisiune, ci o rânduială cinstită. Aici aducem la masă savoarea inconfundabilă a bucătăriei românești și oltenești: rețete unice de familie, meșteșugite pe îndelete în casă, acompaniate de o colecție impresionantă de peste 150 de sortimente de vinuri nobile și băuturi alese.
Fie că poposești în căutarea gustului autentic sau a unui taifas între prieteni, te întâmpinăm într-un ambient cald, discret, învăluit în artă, muzică bună și zâmbetul unei echipe dedicate care te face să te simți de-al casei din prima clipă.
Armonie între spații și epoci
La Casa Ghincea, mâncarea bună nu este doar o promisiune, ci o rânduială cinstită. Aici aducem la masă savoarea inconfundabilă a bucătăriei românești și oltenești: rețete unice de familie, meșteșugite pe îndelete în casă, acompaniate de o colecție impresionantă de peste 150 de sortimente de vinuri nobile și băuturi alese.
Fie că poposești în căutarea gustului autentic sau a unui taifas între prieteni, te întâmpinăm într-un ambient cald, discret, învăluit în artă, muzică bună și zâmbetul unei echipe dedicate care te face să te simți de-al casei din prima clipă.
Semnătura dulce a doamnei Mariana Luis Ghincea
Fidelitatea față de calitate se simte până la ultima îmbucătură. Experiența culinară de la Casa Ghincea este desăvârșită de deserturile de poveste, create după rețete proprii, exclusiv din ingrediente naturale, sub atenta grijă a gazdei dumneavoastră, doamna Mariana Luis Ghincea, o tradiție dulce clădită și desăvârșită în cofetăriile ce îi poartă numele.
Mai mult decât un restaurant: O a doua casă
Sub umbrela brandului Ghincea, recunoscut și prețuit de comunitate de peste 15 ani, oferim un echilibru desăvârșit între rafinament, porții generoase și prețuri cinstite. Fie că ești călător sosit să descopere farmecul Craiovei, fie că ești de-al locului și vrei să celebrezi o nuntă, un botez sau o aniversare dragă pe terasa noastră acoperită, Casa Ghincea este locul unde amintirile prind viață.
Pe urmele Marelui Han: De la Hanul Hurez la Casa Ghincea
„Să ne închinăm în fața piramidelor egiptene, a templelor grecești și romane, a atâtor altor minuni ale civilizației, dar să ne plecăm genunchii și să cinstim, cu și mai multă venerație, aceste mărturii ale părinților noștri, tocmai pentru că sunt ale noastre.”
Constantin Gheorghiu și Alexandru Firescu, „Craiova, mon amour”
Vatra negustorilor și sprijinul lui Constantin Brâncoveanu
O astfel de mărturie vie a istoriei noastre este legendarul Han Hurez, pe ale cărui temelii se înalță astăzi Casa Ghincea.
Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu sprijinul direct al domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, această fortăreață a ospitalității a devenit rapid cel mai căutat și vibrant nod comercial din întreaga Oltenie. Puternic fortificat pentru a rezista vremurilor tulburi, hanul nu era doar loc de popas, ci inima administrativă și economică a Craiovei medievale.
Cetatea din inima orașului: Trei curți pline de viață
Complexul Hanului Hurez era o adevărată așezare autonomă, structurată pe trei curți interioare succesive:
Hanul și vatra călătorilor: Spațiul dedicat primirii oaspeților, cu odăi primitoare, acareturi trebuincioase drumeților și grajdurile cailor de poștă.
Piața negustorilor: Zona prăvăliilor meșteșugărești și a locuințelor negustorești, dominată în centru de turnul falnic unde funcționau vama și bursa orașului.
Casele Domnești: Reședința nobilă rezervată domnitorului la popasurile sale în Bănie. Tot aici veghea o biserică privată și coborau beciurile adânci ale vechii temnițe. În aceste „Case Domnești” se așezau boierii investiți cu înalta demnitate de Mare Ban (care nu erau originari din Oltenia) și, mai târziu, până în 1761, ispravnicii de scaun ai Craiovei, urmați de caimacami până la Regulamentul Organic din 1831.
Nevoia de apărare comună a unit organic aceste „Case Domnești” mai vechi cu Hanul Mănăstirii Hurez, creând un ansamblu fortificat unic, în jurul căruia pulsa faimosul iarmaroc anual al Craiovei — un târg legendar ce dura mai bine de trei săptămâni, de la Sfânta Maria Mare până la Sfânta Maria Mică (15 august – 8 septembrie).
Zidurile care vorbesc: Moștenirea de astăzi
Astăzi, când cobori în Crama Ghincea, pășești pe aceeași piatră și sub aceleași bolți de cărămidă pe care le-am conservat și restaurat cu evlavie. Acolo unde odinioară s-au ospătat voievozi, boieri de vază și negustori veniți din tot Orientul și Apusul, continuăm să ducem mai departe spiritul vechiului han: tihnă, vin nobil în cupe și ospitalitate românească fără cusur.
Pe urmele Marelui Han: De la Hanul Hurez la Casa Ghincea
„Să ne închinăm în fața piramidelor egiptene, a templelor grecești și romane, a atâtor altor minuni ale civilizației, dar să ne plecăm genunchii și să cinstim, cu și mai multă venerație, aceste mărturii ale părinților noștri, tocmai pentru că sunt ale noastre.”
Constantin Gheorghiu și Alexandru Firescu, „Craiova, mon amour”
Vatra negustorilor și sprijinul lui Constantin Brâncoveanu
O astfel de mărturie vie a istoriei noastre este legendarul Han Hurez, pe ale cărui temelii se înalță astăzi Casa Ghincea.
Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu sprijinul direct al domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, această fortăreață a ospitalității a devenit rapid cel mai căutat și vibrant nod comercial din întreaga Oltenie. Puternic fortificat pentru a rezista vremurilor tulburi, hanul nu era doar loc de popas, ci inima administrativă și economică a Craiovei medievale.
Cetatea din inima orașului: Trei curți pline de viață
Complexul Hanului Hurez era o adevărată așezare autonomă, structurată pe trei curți interioare succesive:
Hanul și vatra călătorilor: Spațiul dedicat primirii oaspeților, cu odăi primitoare, acareturi trebuincioase drumeților și grajdurile cailor de poștă.
Piața negustorilor: Zona prăvăliilor meșteșugărești și a locuințelor negustorești, dominată în centru de turnul falnic unde funcționau vama și bursa orașului.
Casele Domnești: Reședința nobilă rezervată domnitorului la popasurile sale în Bănie. Tot aici veghea o biserică privată și coborau beciurile adânci ale vechii temnițe. În aceste „Case Domnești” se așezau boierii investiți cu înalta demnitate de Mare Ban (care nu erau originari din Oltenia) și, mai târziu, până în 1761, ispravnicii de scaun ai Craiovei, urmați de caimacami până la Regulamentul Organic din 1831.
Nevoia de apărare comună a unit organic aceste „Case Domnești” mai vechi cu Hanul Mănăstirii Hurez, creând un ansamblu fortificat unic, în jurul căruia pulsa faimosul iarmaroc anual al Craiovei — un târg legendar ce dura mai bine de trei săptămâni, de la Sfânta Maria Mare până la Sfânta Maria Mică (15 august – 8 septembrie).
Zidurile care vorbesc: Moștenirea de astăzi
Astăzi, când cobori în Crama Ghincea, pășești pe aceeași piatră și sub aceleași bolți de cărămidă pe care le-am conservat și restaurat cu evlavie. Acolo unde odinioară s-au ospătat voievozi, boieri de vază și negustori veniți din tot Orientul și Apusul, continuăm să ducem mai departe spiritul vechiului han: tihnă, vin nobil în cupe și ospitalitate românească fără cusur.
